Romanii-vorbeau-limba-latinaCu acest subiect, haideți să găsim o bunăpurtare pe FB. Sigur, like și share, e libertatea voastră. Dar aduceți argumente. Pro și Contra și mai ales citiți ce postează celălalt, iar argumentul vostru să vină în relație cu cel al celuilalt.
Iată părerea mea:

  • Latina astăzi este o limbă moartă și pentru că adevărata funcție a educației a decedat.
  • Întrebarea principală este: decenu latina?
    Și nu este: AVEM NEVOIE SAU NU?
    Problema limbii latine pune întrebări privind utilitatea însăși a învățământului, a felului în care acesta funcționează și oferă contemporanilor noștri, viață după studii.
  • Dacă vorbim de valoarea simbolică a învățământului, latina își găsește locul.
    Civilizația latină poate da lecții privind democrația, dictatura, iar literatura ei are cîțiva autori importanți-referință pentru literatura universală.
  • Dar hai să vorbim despre latină altfel. Alături de matematică și logică.
    Iancu Fischer, Dan Slușanschi, de ale căror cursuri-seminarii în Universitatea din Bucuresti am auzit, cultivau un anume spirit al latinei mai apropiat de exercițiu al minții, în care delirul de semnificații era interzis, în care dezbaterea autentică funcționa pe argumente.
    Luminita Matei, Iaromira Popovici, am dreptate?
  • Gălăgia de acum este insuficientă. Dacă nu urli, dacă n-ai pile să pui pentru limba latină, ce să ne zbatem?
    Deci, out cu limba latină, noi cei care brusc ne-am regăsit prin Dan Puric și alți plagiatori, rădăcinile daco-romane?
  • Da, chiar așa! Paradox? Nu, logic.
    Limba latină nu are preamulți dascăli adecvați. Nu are nici măcar un partizan printre birocrați. Nu are nici măcar un glas în zona publică. Nu e nici măcar FB în latină.

 

 

Și DEZBATEREA a început. În dialog au intrat prietenii FB.

Serban Iosifescu a adus în discuție:

0. Momentul introducerii lb. latine în sistem: Nu știu foarte precis. Știu că eu am făcut 1 an latina în clasa a IX-a (1970). Nu știu cînd s-a introdus în clasa a VIII-a - dacă nu mă înșel (și s-ar putea să mă înșel) - anii 70 sau 80. Cred că introducerea ei la gimnaziu a fost legată de reforma liceelor de la sfârșitul anilor 70 (triada ”învățământ cercetare producție”). Știu sigur că la începutul anilor 90 (când am ajuns director de școală) era în curriculum. Motivul introducerii? Noi suntem români și de la Râm ne tragem + tradița (”așa se fac lucrurile de când ne știm”).

1. O comparație cu sistemele similare europene:
Depinde ce vrem să facem cu limba latină. Modele sunt mai multe: în Austria (țară cu limbă cu origine ne-latină) se face latina 4-8 ani (fără glumă). În altele nu se face deloc. Am întrebat un austriac dacă i-a folosit - răspunsul a fost DA, fiindu-i ulterior mult mai ușor să învețe limbile străine + a contribuit la dezvoltarea rigurozității în gând și vorbă. Deci, studiul limbii latine poate fi util.

2. ARGUMENTE DA: Fiind favorabil ieșirii din modelul disciplinar spre o abordare transdisciplinară (și pot argumenta această opțiune), în opinia mea: NU Limba latină ca disciplină de dragul disciplinei, și mai ales după modelul actual. DA pentru: 1. Elemente de limbă latină (vocabular, gramatică, morfologie, sintaxă etc.) pentru a arăta originea unor cuvinte / expresii / reguli gramaticale - la limba romînă și, îndrăznesc să spun, la orice limbă maternă (inclusiv germana, limbile slave, maghiara au elemente preluate din latină). 2. Elemente de limbă latină la Istorie (națională și universală), la educație civică și juridică, pentru partea de cultură. 3. Fără Latină este greu să faci filologie, drept, istorie, filosofie, medicină, biologie. 4. Similar dar, desigur, la scară mult mai mică, pentru limba greacă veche: incusiv multe chestii din limba latină pot fi explicate, de fapt, mergând la greaca veche, ca să nu mai vorbim de partea de istorie, cultură etc.

Cristian Presura a venit cu experiența din Olanda: In Olanda, latina se preda doar la 10% top dintre elevi. Baiatul meu a facut latina si, parerea mea, mai mult l-a incurcat! Timp pentru teme, efort, etc, iar utilitatea a fost aproape nula. Nici macar romana nu l-a ajutat smile emoticon Ca orice materie unde ne intrebam de ce o facem, zic si eu ca utilitatea latinei este mult sub a informaticii, sa numesc doar altceva. Iar argumentul cu istoria nu este puternic pentru mine, pentru ca mie imi place sa cred ca suntem oameni inainte de a fi romani. Prefer sa nu facem latina doar pentru ca sa ne laudam ca ne tragem din romani smile emoticon

L-am întrebat pe Cristian Presura despre latină ca inutilitate. El are experiența propriului copil plictisit de latină. Profesorul îndepărtează/ elevul nu digeră/părintele nu-i vede utilitatea?
Cristian Presura: Profesorul e mereu o persoana care face diferenta. Daca tu ai fi profesorul copiilor mei, nu m-ar interesa daca ai preda matematica sau latina, in ambele cazuri ei invata ceva. De pe profesor il scot din ecuatie. Elevul nu digera, a fost adevarat pentru baiatul meu, si cred ca e adevarat in 90% din cazuri (poate chiar mai mult). Desigur, sunt si elevi exceptii, dar sa zicem ca ei pot invata singuri acasa smile emoticon Iar parintele vrea, in primul rand, ca copilul sa aiba un job... Deci si aici ai dreptate, utilitatea latinei cand cauti un job la o multinationala e destul de scazuta.

Cristian Presura: La argumentele domnului Iosifescu, unde zice DA, as dezbate impotriva, civilizat smile emoticon asa: 1.originea cuvintelor este pentru intelectuali, 90% sintre populatie sa invete unde sa puna liniuta intre cuvinte, si e bine, zic eu, pentru ca 90% vorbeste limbva, si doar 10% o scrie. 2. Cultura iar e o treaba de intelectuali, pe partea de detaliu a a limbii latine. As prefera ca 90% dintre copiii sa isi dezvolte abilitati practice (cum repar usa casei?) si elementele mari din istorie (cand a fost al doilea razboi mondial). Atunci vorbestid e romani, fara sa faci gramatica limbii latine. 3. Ca si prmele pucnte, facultatile sunt, in principiu, pentru intelectuali. Facultatile mentionate de dumenvoastra sunt urm,ate de 10% din populatie. 4 Culmea e ca baiatul meu a facut, in primul an, si greaca veche! Noroc ca era ajutat de greciii de la biserica ortodoxa. A renuntat dupa primul an, si nu stiu cu ce a ramas, cred ca nici cu literele. Acum, insa, are mare nevoie sa isi reinsprospateze cunsotintele de matematica...

Doina Popa: Stimate domn,problemele fiului nu sunt reprezentative.Nu generalizați.Pentru că generalizarea de felul acesta duce la concepții de tristă amintire:"jos cu intelectualii,trăiască munca manuală ".Și, în cazul de față, informatica și salariul mare!Din păcate nici informatica nu garantează salarii mari(decât de la un anumit nivel).Iar dacă speranța nației din punct de vedere intelectual este multinaționala. . .

.
Cristian Presura: Stimata doamna, sa nu iesim din regulile dezbaterii, impuse de Eugen Istodor. Eu nu am generalizat, pentru ca nu am inceput cu cazul particular al copilului meu, si apoi am tras concluzii generale. Mai degraba pe invers, am afirmat deja ceva general (intelectualii sunt 10% si doar eu au nevoie de latina) si am dat exemplu cu un caz particular (fiul meu). Chiar daca as generaliza, nu este cazul sa aminti conceptii de trista amintire, caci generalizare, in sine, este o metoda acceptata, atunci cand vine cu argumente. Einstein de exemplu, a generalizat principiul relativitatii a lui Galilei, de la mecanica la toate fortele naturii, si nimeni nu l-aacuzat de rea vointa smile emoticon Iarasi, eu nu sugerez niciunde ca imi doresc ca nationala sa fie o speranta pentru natiune, doar exprim constatarea deja generalizata (vazuta la colegii de negeratie) ca multinationalele (ca Dacia) dau joburi si salarii. Exemplific apoi cu baiatul meu, care are si el nevoie de un job si de bani. Daca e bine asa, sau nu, daca vrem asta sau nu, e o alta discutie, cred insa ca nu gresesc cand afirm ca banul (salariul, painea de pe masa, etc.) este prioritatea multora dintre noi. Am fi vrut poate sa fie altfel, insa putini dintre noi (iar generalizaz mai intai) au luxul de a avea prioritate o carte de citit...

 

 

Eugen Istodor: Teodor Baconschi intră în dezbaterea latinei. Argumentele lui Colceriu: https://www.facebook.com/teodor.baconschi.3?fref=nf...

Serban Iosifescu: Imi place discuția! Dar, repet prima frază din intervenția mea: depinde ce vrem să facem cu limba latină smile emoticon. Aș avea doar o singură observație la cele spuse de Cristian Presura: la o proporție de populație cu educație de nivel superior ( = facultate) care tinde în general spre 50%, unele chestii pe care le considerăm pentru intelectuali, ar putea deveni, în curând, pentru ”mase”. Sunt perfect de acord cu procentul mare alocat dezvoltării abilităților practice, chiar la 90%. Dar și exprimarea, modul în care folosești limba (de exemplu, pentru a-ți convinge banca să-ți dea un credit avantajos) ține de practică și poate asigura succesul personal. În acest sens și pentru acest scop unele chestii din latină (chiar greacă) ar putea fi chiar utile. Repet, chestii nu disciplină separată.

Iaromira Popovici: Practic, practic...Nu totul se masoara...practic.

Luminita Matei: Da, ai dreptate, Eugen Istodor. Dar dragii nostri profesori ne-au invatat ca limba latina este utila pentru foarte multe domenii (nu doar din sfera "intelectuala") si pentru foarte multe aspecte ale existentei noastre (deci, are VALOARE PRACTICA). Te pregatesti pentru orice domeniu si, volens-nolens, realizezi ca ai folosit limba latina si "soft"-ul oferit de ea. Asta, daca esti constient de valoarea educatiei. Stiu ca tendinta generala este de a afirma ca latina are valoare simbolica. Dar, tinand cont si de o afirmatie precedenta, asta inseamna ca austriecii, nemtii, englezii, norvegienii, suedezii, maghiarii au o populatie exclusiv intelectuala? De ce ofera elevilor inca de foarte mici in curriculum, multe ore de limba latina ? Se trag din romani? Vorbesc o limba romanica? As crede ca respecta filonul greco-roman din care isi trage seva intreaga Europa, la care se uita cu admiratie inclusiv americanii.