Marc Solomon: Din metodele profesorilor: “o să vă distrug viața și o să-mi facă mega-plăcere”

Marc este astăzi student la Antropologie, Universitatea din București. Răspunsurile lui despre învățământul liceal sunt greu de dus pentru un părinte ca mine. Copiii au trecut nu prin șcială, ci prin traumă: - Am început să copiez și să mint de frică - Metodele profesorilor:: Metoda "o să vă distrug viața și o să-mi facă mega-plăcere" - Convocările "limbii de lemn" din Amfiteatru - Când am auzit rostit cuvântul "căcat" în prezența unui profesor - Ai colegi mișto (eu am avut din fericire și în clasă și în școală) și doi-trei profesori care sunt mai...

Svetlana Cîrstean despre învățământul românesc: “M-au dat la școală ca să mă salveze de la sălbăticie”

Citești și îți reamintești propriile sensibilități, umiliri, fericiri. Este Svetlana Cîrstean: Litere, poezie, Institutul Francez din București, întîlniri culturale la Hanul Gabroveni. Câteva head-uri: Am fost pregătită pentru lăcătușerie. Ne strigau din prima zi a clasei întîi pe numele de familie. Pînă într-a noua. M-au dat la școală ca să mă salveze de la sălbăticie. Nota la purtare din clasa întîi care mi-a fost scăzută pentru că am fugit de acasă la bunici și ironiile învățătorului de față cu toți colegii, pe aceeași temă. Coșul de gunoi în care învățătorul căuta, la îndemnul tatălui meu,...

Radu Umbreș: “Doctoratele false = dilema prizonierului”/ “Studiile în străinătate m-au re-educat”

  Radu Umbreș, lector Antropologie SNSPA răspunde întrebărilor mele despre învățământul românesc. Doctor în antropologie socială al University College din Londra. licențiat în sociologie al Universității din București și master în sociologie al Universității din Oxford. Doctoratele pe naspa au facut ca toate doctoratele sa fie puse sub semnul intrebarii. Iar daca doctoratul isi pierde puterea simbolica, la ce bun sa te mai chinui sa il obtii cu spagi, cu mese festive, cu sacose? La final ramai cu o foaie de hartie aspra. Problema cea mare este ca ai transformat diplomele tuturor in maculatura, inclusiv a...

Luiza Vasiliu: “Școala mi-a prezentat viața ca pe o manifestare a unei înfiorătoare inutilități”

  Luiza Vasiliu, Dilema veche, Casa jurnalistului mi-a răspuns întrebărilor mele privind învățământul românesc. Idei princiăpale: Ce-i drept, și eu am fost impertinentă. M-a propus și pentru exmatriculare  Ai atitudine, intransigență. Care-i meritul școlii? Meritul școlii e că nu m-a lăsat o clipă să respir. M-a scos 2. din sărite non-stop și mi-a dat eterne motive de revoltă. Mi-a prezentat viața ca pe o manifestare a unei înfiorătoare inutilități, obligîndu-mă să reacționez. Ce-i drept, și eu am fost impertinentă. Impertinentă, ce cuvînt frumos, îl auzi numai la școală. Am făcut petiție către directorul școlii ca...

Teona Galgoțiu, elevă, despre “Dezvățul din învățământul românesc”.

Istodor Eugen mi-a dat leapșa la o joacă care se cheamă Dezvăț. Mi-a pus patru întrebări, iar eu mi-am luat notițe pe genunchi chiar în timpul orelor de azi dimineață (zic pe genunchi ca să împlinesc imaginea șablon, de fapt nu m-am ascuns deloc) cu chestii pe care le ziceau/făceau profii și pe care mi le aminteam din alte zile spicy de liceu. So. "Dezamăgirile și refuzurile din liceu m-au transformat într-o superbombă de frustrare" 1. Ești în mijlocul evenimentelor urbane, faci evenimente. Inițiativă, creativitate. Cît de mult te-a format școala pentru toate acestea? M-a...

Teona Galgoțiu, Luiza Vasiliu și Radu Umbreș vor fi la “De-a dezvățul în învățământul românesc”

Pune și tu întrebări. Vezi dezbaterea pe Facebook și aici pe blog. Proiectul meu "De-a dezvățul în învățământ" continuă săptămâna aceasta cu noi răspunsuri. Până în 15 noiembrie, pentru a nu greși, pentru a verifica, pentru a mă documenta, voi pune întrebări. Elevă de liceu, Teona este smart, creativă, plină de inițiativă și o voi întreba cât de mult învățământul românesc i-a stimulat aceste calități. Luiza Vasiliu înseamnă "Dilema veche", "Casa jurnalistului", dar mai ales o acțiune civică, intransigență morală, consecvență în principii. Este bine de știut cum și-a format astfel de constante. Radu Umbreș, antropolog,...

Patologia manualelor școlare – analiza lui Solomon Marcus (România literară)

Așteptam acest articol. Când i-am luat interviu pentru proiectul despre Învățământ, acum o lună, Solomon Marcus mi-a vorbit de analiza sa ce va apărea în "România literară". Iată, acest articol apărut. Dacă Dana Papadima a explicat ieri motivele acestor de-naturări, astăzi Solomon Marcus realizează cea mai importantă analiză a efectelor negative ale manualelor. Iată câteva idei principale, articolul însă merită citit în întregime. Școala nu este un prieten al limbii române. E cineva care monitorizează ansamblul programelor, manualelor, datoriilor la care trebuie să facă faţă un elev? Un tur de orizont al acestora arată clar că răspunsul...

Dana Papadima: “Învățământul public – un ghiveci proletar de gomă academică desuetă, de vorbărie deșănțată”

Dezbatere pe Facebook. Răspunsurile Danei Papadima: Manualele alternative Pluritatea de instrumente didactice racordate la o programă unică NU dăunează grav sănătății O încercare de explicație ar merge pe două paliere, care, în decursul anilor s-au mai și intersectat atât cât să compromită aproape cu totul ideea și afacerea manualelor ”alternative” a. Cuvântul ”alternativ” a fost o soluție nefericită, dă prost în mentalul colectiv, sună a ceva ”alăturea cu cele normale, cu calea dreaptă„. Mai departe, pornind de la cei care ar fi trebuit să călăuzească omenirea, profesori, elevi părinți, lideri de opinie spre a înțelege...

“De-a dezvățul în învățământul românesc”. Tu ai un cuvânt de spus

Vorbește-mi despre experiența ta didactică! Am nevoie de mărturia ta. Este sistemul de învățământ. Este de stat. Îl subvenționezi. Scriu proiectul "De-a dezvățul în învățământul românesc". El va apărea în "Dilema veche" pe 15 noiembrie. Pentru a nu greși, pentru a mă informa mai bine, pentru a aduna mai multe mărturii mi-am provocat prietenii Facebook la dezbatere. Astăzi voi primi răspuns de la Dana Papadima (foto), director educațional AVENOR, unul dintre oamenii implicați de la început în fenomenul "manuale alternative". Săptămâna aceasta mi-au răspuns: Vlad Alexandrescu, profesor universitar: învățămîntul românesc este "papagalicesc" și plin de...

Claudiu Crăciun, lector universitar, despre învățământul românesc

Cred că sistemul nostru nu dezvoltă valorile comunitare și democratice Din acest motiv o parte din potențialul intelectual al universităților nu este folosit. Dar văd și lucruri admirabile. Studenți care iau atitudine, profesori care se luptă pentru mai multă integritate Uniti Salvăm - ne-am auto-educat în exercitarea drepturilor constituționale și mobilizarea orizontală. Întâmplător sau nu, amfiteatrul nostru a Piața Universității. Sistemul? Privesc sistemul din capătul universitar. Din păcate accesul la educație este din ce în ce mai redus. La universitatea și facultatea mea ajung norocoșii care sunt susținuți și încurajați de familie. Sunt foarte mulți...

Dan Andrei Aldea – Dilema Om bun-om rău. Cum a câștigat cel rău, interviu cu Ioan Big

Doresc un concert Dan Andrei Aldea. Și acum vreo două săptămâni am văzut un afiș, undeva, pus discret. Cu timiditate. Mi-am spus, da, e stulul lui Dan Andrei Aldea. De fapt, era stilul firmei care a organizat concertul și care a și omorât concertul. Om bun-om rău, dilema lui Dan Andrei Aldea.   L-am rugat insistent pe Ioan Big, omul care știe cu adevărat cum se fac și cu ce se mânăncă astfel de eforturi. Totuşi, care e fondul problemei? Banii obţinuţi fără efort... hazardarea aiuritoare a unor organizatori cu intenţii discutabile într-o investiţie cu...

Andrei Găitănaru: “Profesorul-rezistență umană”/ “De-a dezvățul în învățământul românesc”

"Să fii profesor-un act de rezistență umană" Trei lucruri învățate de tine în învățământul românesc. În primul rând, că doar vocația pedagogică poate suplini falimentul administrativ al sistemului de învățământ. Vestea bună e aceea că mai putem găsi astfel de profesori hărăziți. Vestea proastă este că sunt puțini și amenințați permanent de spectrul deprofesionalizării. Să fii profesor în România și să nu faci rabat de la calitatea a ceea ce ai de oferit este un act de rezistență umană. Secund, că a învăța depinde foarte mult de cultivarea energiei intelectuale. Și că acest lucru se...

“De-a dezvățul” – interviu Teodor Baconschi, facultate Teologie, doctorat Sorbona

Decizia de a mă refugia la Teologie, singurul loc unde ți se spunea ”domnule student” ” ! Prima opțiune fusese filozofia, însă am realizat la timp că nu poți fenta marxism-leninismul înconjurător. N-am regretat niciodată această opțiune alternativă (în epoca aia destul de ciudată) pentru că la Teologie e locul de întâlnire a discursurilor esențiale. Era o oază puțin prăfuită de universalitate în mizeria provincială a comunismului. La Sorbona am ajuns la 27 de ani, măgar între oi, dotat cu o providențială bursă a guvernului francez. M-am înscris la master și apoi la doctorat în...

“De-a dezvățul în învățământul românesc”. Răspunde Teodor Baconschi. Care-s întrebările voastre?

Proiectul meu "De-a dezvățul", ieri, l-a avut invitat pe  Vlad Alexandrescu. Părerea lui: învățămîntul românesc este "papagalicesc" și plin de prefabricate. A fi la catedră=aventură intelectuală, dezbatere cu studenții. Vlad Alexandrescu a cerut părerea la chestiune și Danei Jalobeanu și Romaniței Constantinescu. Anecdotic: în acest timp, Georgiana Sarbu si-a baut cafeaua langa Mihai Viteazu si a auzit cum isi faceau temele elevii la lb. romana. Relatarea sa live a fost postata pe Facebook. Astazi, raspunde intrebărilor Teodor Baconschi, doctorat la Universitatea Paris IV Sorbonne. Voi, pe această temă, ce-l întrebați?

“De-a dezvățul în învățământul românesc”. Ce v-a învățat pe voi școala?

Proiectul "De-a dezvățul în învățământ", provocat de câștigarea unei burse Superscrieri, intră în faza scrierii propriu-zise.  descinderi la oraș și la sat interviuri cu Solomon Marcus, Lucian Boia, Mircea Miclea, profesorii Mihai Manea, Andreea Pleșoianu, Luminița Matei, europarlamentarul Cristian Preda, ministrul actual Sorin Câmpeanu, printre mulți alții, iată-mă în postura de a nu uita nimic din ceea ce este esențial. Pînă la apariția articolului-sinteză, pe Facebook, îmi voi întreba prietenii despre experiențele personale din învățământ. Astăzi, Vlad Alexandrescu, profesor universitar. Haideți cu mine în acest joc. Pe voi școala ce v-a învățat?

Dilema veche: Rupedeal Gabriela – lecția de soya

Este casieră RATB. Ore, zilnic în cușca aceea de fier din stații. Intrarea în funcțiune de cîțiva ani buni a cartelei crează timpi morți. Dai banii, dai cartela. Ești întrebat, răspunzi. Dar ochii umblă după detalii. Te uiți să nu pierzi autobuzul și-njuri/sau dai semne de neliniște cînd mașinăria de validat nu merge fulger. De data aceasta mă rătăcisem. Este continuarea odiseii mele “gît subțire, gît gros”, practic. Aflat la BIG în cumpărături: morcovi, țelină, aștept autobuzul să mă aducă-n oraș. Aștept jumătate de oră. Atunci îmi spun c-ar fi bine “să schimb”. Iau un...

Must you “Psihologia poporului”? – interviu Daniel David

Iată partea a II-a a interviului luat lui Daniel David, după publicarea cărții: "Psihologia poporului român." Iată ideile primei părți a interviului: Performanţele educaţionale şi innovative sunt mult mai scăzute Ospitalitatea-reflex de apărare Un american, cu încredere mare în oameni, tratează din start un străin ca un potenţial colaborator Partea a doua: Un român mutat şi integrat într-un mediu cu instituţii moderne din vest va fi un model de comportament Ce ne face să plagiem, să fim corupţi, dar patrioți? În principiu, un profil psihologic nu este bun sau rău în sine, el devine astfel în...

Citești tu cu adevărat? Try “Psihologia poporului român”

Psihologie, românitate, adio/confirmați Drăghicescu și Ciorani. Șoc. Este Profesor la Babeș Bolyai-Cluj, Daniel David. Avem una dintre cele mai riscante cercetări românești posibile. Dialog la distanță cu Drăghicescu, Rădulescu-Motru și naționalismul anilor '30. Astfel, Psihologia lui David merge împotriva vîntului inflamat, nejustificat al naționalismului de Facebook și de colțul străzii. DATE, CERCETARE, nu eseistică și dat cu părerea. Explicații privind riscurile asumate în interviu. Parte din el publicat în Cațavencii. Aici, întregul interviu: Românii între inteligență și neîncredere Poporul ăsta are o psihologie? Aşa cum un zimbru este mare raportat la un câine, dar mic raportat la...

Cristian Lupșa

Power of Storytelling, puterea poveștilor de viață de a schimba vieți. Este pariul și ritualul făcut de Decât o revistă, trimestrial prin revistă, anual printr-o conferință. Reporter: De ce ești îndrăgostit de poveste? Dar de revistă? Cristian Lupșa: O poveste bine spusă salvează vieți. Ne învață despre noi și despre lume și, dacă nu sîntem tăntălăi, ne învață să trăim mai cu sens. Se întîmplă în cărți, în filme și se poate întîmpla și în orice formă de povestit despre viața reală – de la reportaje scrise la film documentar. De revistă ca formă sînt...

Constanța Vintilă Ghițulescu

Constanța Vintilă Ghițulescu: Patimă și desfătare. Între cîntatul cocoșului și aroma de cafea Am citit pe nerăsuflate “Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea romînească (1750–1860)”. Reporter: Cum arată o zi din viața unui bărbat sărac de la 1800? Constanța Vintilă Ghițulescu: Lupta pentru supravieţuire dirijează viaţa de fiecare zi. S-ar fi sculat de pe prispă odată cu cîntecul cocoşilor din zori şi ar fi plecat să caute de lucru, cu sapa sau cu coasa, oferindu-şi braţele pentru pîine şi cîteva dramuri de vin. Dacă este însurat cu copii, lucrurile se...