Moscheea. Vorbe la București, bombe în Europa. Afacere în cercul strâmt al politicii.

Vizita fulger a preşedintelui Klaus Iohannis în capitala Turciei şi întâlnirea cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan s-au încheiat cu ridicarea încă unui etaj al fantasmei islamice în Bucureşti. Cea mai mare moschee din Europa are, de acum, promise autorizaţii de la Primărie (preşedintele României), o replică creştin-ortodoxă minusculă în Istanbul (preşedintele Erdogan) şi o serie de referendumuri ale prezumtivilor primari (Dan, Orban, Firea). Iată o lămurire a felului în care această moschee s-a ridicat, până în acest moment, doar “din cuţite şi pahare” şi consecinţele acestei furtuni de vorbe, în mijlocul unui război la distanţă...

#LISTALUIISTODOR / Craii lui Mateiu. Fermecătoare prietenie.

Cauți o viață prietenia asta din “Craii de Curtea-Veche”, cartea lui Mateiu Caragiale din 1929. Este drog, umbli bezmetic. Dă damblaua în tine. În vârtejul boemiei, într-o lume strâmbă, patru bărbați se întâlnesc, se respectă, se sfârtecă. Doar unul îi ascultă pe toți ceilalți și-așa iese cartea. Crai sunt în toate privințele: și desfrânați, și regi, și magi, și aventuroși, și seducători. Unul nu-i ca toți, toți sunt una. Pașadia-imginația, Pirgu-viermele, Pantazi-istoria, autorul-admirația. Noctambuli, când Bucureștiul se umple de demoni ei sunt uniți prin magie și viciu. Pașadia este Savantul, Pantazi este Sensibilul, Pirgu este...

#LISTALUIISTODOR / Ispirescu – basmele care-au legănat generații. Căutarea însăși: să-ți faci acel tărâm în care să vânezi în pace sensuri, în care să te rătăcești după iepuri dați dracului.

Tinerețea mea fără bătrânețe - și a tuturor celor ca mine - asta înseamnă: creație și imaginație. O fantă de timp și spațiu, precum cea de pe peronul 9¾ din Harry Potter; precum smârcurile din "Călăuza" lui Tarkovski. Dacă ai tăi au grijă de mintea ta, atunci nu te lași vreodată copleșit de smârcuri: mintea ta este într-o căutare de sens, n-ai teamă. Oricum moartea te așteaptă. Viața-i toată o plânsoare, moartea este-un iepure. Cum ți se pare? DAR: “O bucată de batoc / Ş-un picior de iepure şchiop”, cu care să pleci bucuros de...

#LISTALUIISTODOR / Coehlo de Moldova și Creanga lui de aur. Cartea iubită a prim-ministrului Cioloș

Coelho s-a născut mai întâi în Moldova. Se numea Sadoveanu. Cam așa poate fi scrisă istoria asta. Ca în "Alchimistul", Breb din "Creanga de Aur" se ia după umbre și urme și colindă pustiile lumii pentru a o înțelege. Este o carte bună pentru deliruri magico-dacice, dar și pentru brave “scaune la cap”, care se delectează cu eroul cel mare al cărții, limba română - ea însăși uimită și plină de mândrie că se potrivește cu această inițiere. EU ȘI “CREANGA DE AUR” În repetate rânduri cartea asta mi-a stat în gât. Plictisește, copil fiind. Limba...

Regele Mihai. De ce nu s-a sinucis în 1947? La ce ne folosește de exemplu în 2016? Astăzi, în Gândul

2016, 1947. Regalitate, dar nu pentru „căței” Comunicatul Regelui Mihai, pe 2 martie, într-o după amiază a lui 2016, a sunat sec. Sunt bolnav, o deleg pe fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, să mă reprezinte în acţiunile mele publice. Cea mai virulentă reacție 2016 a fost:” Regele Mihai a murit, dar nu are familia loc de veci.” Reacția nu a fost sancționată în mod real, ci sharuită de mediul online, a dobândit prestigiu mai mare decât comunicatul regal. Totuși, Regele trăiește. În 1947, decembrie 30, documentul de abdicare suna la fel de sec. Constat că...

DILEMA VECHE / Mă îmbogățesc cu un iepure.

Am avut săptămânile trecute un vis de mărire. Uite de la ce-a pornit: “Darius cântăreşte 22,2 kilograme şi are o lungime de 134 cm. Puiu său, Jeff, are, întins, 116 cm, dar mai are şase luni de crescut, transmite Daily Mail. Cei doi iepuri din Marea Britanie mănâncă câte 2.000 de morcovi şi 700 de mere în fiecare an, în valoare de peste 5.000 de lire sterline (aproape 7.000 de euro). Pe lângă legume şi fructe, ei mai primesc şi o mâncare specială pentru iepuri”. MI-A TRECUT O IDEE PRIN CAP. Un scurtcircuit mi-a potolit toate...

INTERVIU / ADRIANA BABEȚI: ”Zoe a devenit tot mai bărbată și Mița s-a suit nu numai pe bicicletă ori cal, ci și în supersonice”

Am vorbit cu Adriana Babeți despre amazoane în 2014, la scurt timp după ce cartea ei, "Amazoanele. O poveste", a luat Premiul "Cartea Anului 2013", acordat de România Literară. EUGEN ISTODOR: Amazoana - dacă e să comparăm - este fascinația femeii-bărbat. Dacă e să restartăm conștiința, ce este o amazoană? ADRIANA BABEȚI: Păi, tot cam aia e. Adică o fantasmă din capetele bărbaților. Cel puțin așa a pornit ea la drum, pe vremea grecilor, primii care au făcut din amazoane un mit. Că, la un moment dat, fetele rele or fi apărut în fața acestor...

#LISTALUI ISTODOR / ADRIANA BABEȚI, AMAZOANELE. DESPRE CUM PRIVIM FEMEILE.

Parte feminină din orice om. Nu-i așa că-n diminețile de duminică, în care intră soarele-n tine și te pulverizează, îți vine să te urci pe un cal și să te tot duci? Să te rupă câinii, să te prindă ghimpii, să te huiduie mahalaua - dar tu, parte feminină a oricărui om, să nu te oprești? Asta este cartea Adrianei Babeți. Studiu despre femeile-bărbat în care pulsează sângele dorului de ducă. Ăla care te face orb, care nu ține cont de nicio piedică. De prejudecățile secolelor prin care treci. "Amazoanele. O poveste", de Adriana Babeți....

PURIC / Cronică în trei acte a unui „one man show” + un mic tratat de antimanipulare

Aplauze. Începe conferinţa “A iubi…”, dedicată femeii, din Palatul Copiilor. Mediafax foto /Marius Dumbrăveanu Pe scenă, un om, numit şi autointitulat Puric, timp de 90 de minute, vorbeşte în picioare, într-un microfon, cu spatele la o masă şi un fotoliu, având doi străjeri: două bannere “Reclădim România”. În sală, peste 500 de spectatori, din când în când, în hohote şi aplaudând. Tineri, familii, public peste 20 de ani. Venituri medii (judecând după îmbrăcăminte şi plata unui bilet de 60 lei). “Şuturi la poartă”: discurs despre femeie 40%, discurs naţionalist 60%. Ce spune mimul Puric când...

Frizeria “Milano Style” – Eu, mușteriu

Iar m-am împădurit. Nu-mi stă părul, trebuie să mi-l umplu de pieptăn. Și amîn, amîn, amîn. Părul crește, crește. Soare, ploaie, bască. El crește. Am trecut pe lîngă tanti Jana de pe Moșilor vechi. 9 lei. Îți dai seama, m-am învîrtit minute. Era preț. Să intru, să nu intru. Noroc că era coadă la tanti Jana. Puradei din Moșilor vechi. Intrau Nespălați, ieșeau Nespălați, dar aveau ei părul scurt!? Puteam să aleg la madam Fifi, în Traian, visavis de magazinul de becuri. Ultima oară, 15 lei, dar îmi patina cu mașina prin păr și îi...

INTERVIU / László Tőkés despre România, Ungaria și “nebunia colectivă” a logicii selective

I-am luat un interviu lui László Tőkés în august 2010 - mai puțin de un an după ce a primit, la două decenii de la Revoluție, Ordinul Național "Steaua României" în grad de Cavaler, dar cu trei ani înainte povestea cu "protectoratul Transilvaniei". Ce mi-a spus Tőkés în discuția din 2010 despre iubirea de țară, despre exercițiul românizării forțate și despre statutul Ardealului, în interviul de mai jos. [În 2013, Tőkés i-a cerut premierului Viktor Orban să construiască "«un sistem de cooperare naţională», astfel încât să ofere «protectorat» Transilvaniei" (un reportaj la cald a publicat atunci Gândul). Declarația i-a făcut atunci pe președintele Băsescu,...

#ListaluiIstodor / Alegerea cărții. Biblioteca, mama și Frigul. Imaginația.

Mult timp nu-nțelegeam cărțile, dar sigur este că le mângâiam. Nu există alegere a mea fără o întreagă experiență tactilă. Din punctul ăsta de vedere mama nu pleca niciodată cu cărțile de acasă și le înstrăina rar. Așa că, oridecâteori vroiam o carte, o aveam la îndemână. Exercițiu de narcisism. Cărțile mamei mele erau de dragoste. Cărți de femeie. "Romanul de dragoste", "Biblioteca pentru toți". Cotoare rupte de citire în toate pozițiile trupului ei. Așa se face, nu-i așa, că întâi le mângâiam. Rupte, credeam că le oblojesc rănile. De fapt, era gestul analfabetului sau...

#ListaluiIstodor / Jeni Acterian, “Jurnalul”. Călătorie într-un suflet de femeie deșteaptă foc. 

Simți în cuvântul ei din ”Jurnal” cum palpită viața-n ea de femeie. Asta-i fata care zilnic vorbea filosofie și omenesc cu Eliade, Cioran, Dragomir, Ionescu, Țuțea, Ciulei. Iubea, mânca savarine, ieșea în iarbă verde, traducea, trăda. E deșteaptă-foc! EU ȘI JENI Jeni, pentru mine, are glasul Irinei Petrescu. Într-o doară mi-am luat audiobook-ul Jeni Acterian, citit de Irina Petrescu. Vocea aia tabagică, ușor filosoafă și mult vulnerabilă. Cu o dorință infinită de dragoste, asta mi-era Jeni. Citind cartea, Jeni-Irina Petrescu nu m-a slăbit. Citeam cu glasul ei. Aveam patimă când citeam. Rar se întîmplă asta....