Vizita fulger a preşedintelui Klaus Iohannis în capitala Turciei şi întâlnirea cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan s-au încheiat cu ridicarea încă unui etaj al fantasmei islamice în Bucureşti. Cea mai mare moschee din Europa are, de acum, promise autorizaţii de la Primărie (preşedintele României), o replică creştin-ortodoxă minusculă în Istanbul (preşedintele Erdogan) şi o serie de referendumuri ale prezumtivilor primari (Dan, Orban, Firea).

Iată o lămurire a felului în care această moschee s-a ridicat, până în acest moment, doar “din cuţite şi pahare” şi consecinţele acestei furtuni de vorbe, în mijlocul unui război la distanţă cu fundamentalismul islamic.

Care-s discursurile radicale?

  1. Pelerinajul musulman Turcia - Bucureşti va aduce terorismul.

Argumentul Centrului Internaţional pentru Studiul Radicalizării din Londra: Turcia are o rată scăzută în furnizarea de fundamentalişti din rândul propriilor cetăţeni. Dată fiind însă emigraţia masivă-mascată, aceasta poate constitui un grad de alertă pentru România, dar fără o cuantificare exactă a proporţiilor.

De unde vine, cu adevărat, bomba în România?

Principalii lideri politici îşi construiesc popularitatea pe anxietăţile românului comod, capcană a prejudecăţilor (teama de viitor incert, de străinii care creează probleme, etc.). Politicienii/guvernanţii nu caută soluţii reale de integrare a tinerilor, cei mai deschişi către experienţe reale şi virtuale. Vidul politicilor sociale creează, mai degrabă, “recruţi” români.

ATENȚIE: Unui asemenea spectacol al discursurilor naţionaliste, extremiste, i-a căzut pradă generaţia anilor 1930.

  1. România să fie a creştinilor, nu a musulmanilor.

Acest discurs populist atinge coarda sensibilă a pelerinilor de la moaşte şi întăreşte frecvenţa donaţiilor guvernamentale către Biserica Ortodoxă Română.

De unde vine, cu adevărat, bomba în România?

Ce poate constitui o problemă este însăşi BOR, absenţa carităţii, a implicării reale a acesteia în comunităţile în nevoie. Chiar şi pasivă, Biserica de la Bucureşti şi cea de la Istanbul este puţin probabil să-şi schimbe ostatici masiv.

Totuşi: Comparativ, în primii zece ani după Revoluţie, în plin marasm al tranziţiei, s-au înregistrat pierderi minime în rândul turmei creştine. Au proliferat atunci alte culte religioase, care au cointeresat populaţia săracă sau au oferit suport ideologic unei populaţii derutate ideologic, fără capacitate economică de adaptare.

  1. Ne cuceresc osmanlâii

Acelaşi lucru este valabil despre americani (şi au construit scutul antirachetă la Deveselu), ruşi (şi au împânzit cu reţeaua lor economică Europa, inclusiv România), dar şi despre alţi cuceritori strategici.

De unde vine, cu adevărat, bomba în România?

Acest discurs populist face parte din brava ramură a prejudecăţii: “Dintotdeauna am fost cuceriţi, noi nu am cucerit pe nimeni”. Adevărat, înainte sau după Căderea Constantinopolului, finanţele şi politica au avut o mai mare forţă decât discursul gol, politic, naţionalist extremist, perpetuat în România. Reţelele de interes arestate şi corupţia endemică deconspirată de DNA ar trebui să pună în loc un mediu de afaceri cu mult mai sănătos, plus o încercare de a cuceri şi noi teritorii economice.

De fapt, dincolo de vorbe, ce avem?

  1. Un proiect cultivat mai degrabă discret, la nivel prezidenţial, iniţial, apoi, inegal, încheiat între premierul aflat în refacere fizică Victor Ponta şi preşedintele ţării în care acesta îşi vindeca beteşugul. De aici, un război al declaraţiilor, plin de detalii neserioase.
  1. Nici un gând iniţial privind referendumul. Proiect tipic care se mişcă în zona politică şi care este parafat fără acordul nimănui - alegător, susţinător politic. Chiar şi schimbul: cameră de rugăciune şi cazare contra moschee este vizibil defavorabil. Politicienii au discutat şi semnat un tratat bazat pe “Lasă, merge şi aşa” - acum acest detaliu este inflamant. Nu ştim să fim egali.
  1. Un muftiu român care mizează pe captarea discursurilor extremiste prin masarea lor într-o clădire, argumentând că astfel vor fi extirpate focarele fundamentaliste. Practic, acest impact poate funcţiona în 2016, la fel de bine şi virtual sau uman. Internetul şi charisma fac mai mult decât obedienţa dintre ziduri.
  1. Un preşedinte al Republicii turce inspirat în politica sa de Neo-Otomanism, cucerire a lumii prin cultură şi finanţe. Ceea ce fac şi SUA, şi Rusia şi a încercat şi Uniunea Europeană.
  1. În sfârşit, un preşedinte român nepregătit propriu-zis, vorbind tot în numele jocului politic fără adeziune sau consultare publică.

Iată datele tehnice şi declaraţiile politice, care au conturat situaţia moscheei, cea mai mare sau aproape cea mai mare din Europa.

Un proiect al comunităţii musulmane în România: construirea unui complex social-cultural musulman, capacitate de 2.000 de persoane, săli de curs, cazare, bibliotecă, în care să se predea religia (educaţie). De asemenea, va funcţiona aici şi o cantină socială în care vor fi primite persoane aflate în dificultate, indiferent de religia pe care o au (caritate). Educaţia şi caritatea – două puncte în minus atât al politicilor guvernamentale, cât şi al reflexului comunitar românesc.

Dimensiuni: Declarat cel mai mare, acest complex cultural musulman va fi doar unul dintre cele mai mari din Europa, a declarat muftiul Murat. Un alt oraş european, nenumit încă oficial, va avea întâietatea în această privinţă.

Schimb neechitabil: Turcia oferă României, la Istanbul, un teren pentru construcţia de capelă şi cazare pentru pelerini.

Mai multe despre motivații, declarația de intenție a muftiului Murat și ce spun politicienii, pe Gândul.info.