Dintre “101 cărți românești de citit într-o viață”, astăzi trei pentru copilul fără vârstă. "Fram" al lui Petrescu, "Toate pânzele sus" a lui Tudoran și "Apolodorul" lui Naum. Acum nu caut cât de asemănătoare sunt ele cu alte cărți ale lumii. Și vă spun că ele nu inovează prea tare. Poate Naum, doar combină pinguinul și absurdul.

De fapt, schema este aceeași: aventură, nu?, travesti animalier sau om, ca erou principal, și căutarea identității. De aceea, trei lucruri îmi par captivante: De ce apar rar cărțile bune? Societatea și cartea? Cum se scrie?

1. De ce apar rar cărțile bune pentru copii?

Una e nevoia omenească, altul este comerțul. Cartea pentru copii nu apare oricum, cum nici copiii mulți nu apar brusc în societate. Mult timp ea nu are cumpărători și chiar dacă-i are, editurile nu se înghesuie să tipărească. Nu-s cumpărători.

“Nu-i piață” - expresia aceasta vrea să vorbească despre un anumit echilibru social. Cartea pentru copii are inamici în felul în care bărbatul și femeia își cutremură propria barcă.

Ce-mi pasă, nu-i așa, să mă copilăresc când n-am ce mânca sau vine războiul. Pe scurt, cartea pentru copii are rupturile ei de apariție și acceptare. Dacă nu se caută, nici scriitorii nu se omoară cu firea să le pună pe piață, le țin în sertar, în cel mai bun caz. Logic, nu e cerere = vremurile sunt tulburi. Cartea de copii = destindere socială. Nu e cerere, scriitorul scrie alte scrieri.

2. Cele trei cărți pe care le consider eu “gold” în literatura română, sunt cărți apărute, dacă priviți anii, în momente de “deschidere a aripilor” pentru noi generații.

Există o generație "Fram", una "Pânzele sus" și una "Apolodor".

În 1932 este criză economică în România, dar încă abia putem descoperi “dinții de lapte” a ceea ce va urma. Fascism, naționalism, extremisme.

Radu Tudoran scrie rupt de realitățile vremii. Să nu uităm, în anii 950 pușcăria politică era moda nefastă a generației.

Vremuri seducătoare a avut "Apolodor". Și el promite un tărâm al fericirii, nu? În anii 970. Este momentul în care granițele politice se deschid pentru scurt timp și-ți vine să sburzi, să-ți pui întrebări în public despre cine ești, dacă nu cumva poți ieși din lagărul comunist. E mai bine la circ (comunist), unde o viață te-ai dresat sau în lumea nesigură de afară, unde-ți sunt Apolodorii? Bun, aici trebuie precizat. Naum nu este oricine, este poetul avangardei literare, care a traversat comunism - compromisuri - retorică.

3. Cum se face o carte pentru copii?

Lucru cel mai dificil este să povestești fără nicio podoabă inutilă, dar asta nu înseamnă, în niciun caz, să faci rabat la originalitate, ori inteligență. Kick the ball! – nu mulți sunt în stare. Să nu uităm, copilul nu știe prea multe, dar își imaginează cu vagonul. Așa că adevărata concurență este cu imaginarul copilului. S-au scris cărți de psihologie, ori ai vreun puști prin preajmă. Nu-i deajuns. Dincolo de toate, este acest necunoscut, nu-i așa, care înseamnă imaginația.

Uite:

1932
Fram, ursul polar de Cezar Petrescu

cezar-petrescu-fram-ursul-polar-2612Ursul polar are fire omenească.
Fram nu este un neînțeles, ori un neadaptat. Este omul cu școala vieții. Și cartea este una dintre singurele ficțiuni din literatura noastră încheiate cu happy end.
Cartea îi place Victoriei Pătrașcu, scriitor cărți pentru copii:
„ Fram, ursul polar c’est moi.”

 

 

 

1954
Toate pânzele sus de Radu Tudoran

toate panzele sus carteAventuri.

Un vis de tinerețe și o pierdere de prieten creează căutare, călătorie în jurul lumii. Suflet la gură, caractere bine conturate, suspans, „fierbere”, umor, exotism, linii ferme ale cărților universale de acest fel.
Cartea îi place lui Doru Bușcu, jurnalist:
"Toate pînzele sus" e cel mai frumos roman de aventuri scris în limba romånă. Ca să nu-i strice vraja, Radu Tudoran ar fi trebuit împiedicat să mai scrie altceva..”

 

1975
Cartea cu Apolodor de Gellu Naum

cartea-cu-apolodor_1_fullsizeCartea despre eterna căutare: cine sunt eu?

Pinguin cuprins de dor de ducă.

Uite-l pe Apolodor. Curajos voiajor. Ironic și fantastic acest pinguin călător de la Circ pînă-n Labrador și filosof acest Apolodor asupra smintelilor și ereziilor lumii. Neliniștitoare doruri, doruri incompatibile: dor de părinți și dor de acasă. Mi-e dor, mi-e dor!
A se asculta muzica Ada Milea  Apolodor (2003).
Cartea îi place lui Alexandru Tomescu, violonist:
E cartea pentru Turneul Stradivarius prin excelență. Am citit-o /ascultat-o (cu Ada Milea) de atîtea ori că aproape o știu pe dinafară"


 

#ListaluiIstodor e o campanie istodor.ro, continuarea proiectului editorial “101 cărți românești de citit într-o viață” (Polirom 2012; e-book-ul aici). Pe istodor.ro veți găsi, în fiecare săptămână, aventura mea intelectuală. 

Librăriile Humanitas, care sprijină proiectul, i-au dedicat o pagină specială de unde puteți cumpăra, cu reducere de 20%, titlurile incluse în listă. Folosiți codul de cupon LISTAISTODOR la coșul de cumpărături. Reducerea e valabilă și pentru ebook-uri.