maxresdefaultAndrei Gorzo - lector UNATC. O analiză necruțătoare a sistemului. Impostura. Conflictul. Despre conformismul studenților.

 

Învățământul vocațional și de artă. Nașterea unei forme specifice de impostură.

Tu poți fi un actor bun, fără a fi un profesor bun. Îl poți învăța pe student un soi de tehnicitate, o serie de experiențe. La noi, din cauza unei rigidități a sistemului, a fi profesor cu toate prerogativele salariale și de prestigiu înseamnă să treci prin experiența unui doctorat științific.

Un doctorat făcut serios nu e la îndemâna oricui. Trebuie să te angajezi într-o cercetare științifică. Or, acest doctorat îi obligă pe mulți dintre cei din sistem la o asemenea impostură. Au dexterități tehnice, dar foarte puțini dintre ei au apetit pentru cercetare științiifică.

Impostura aceasta a deschis drumul spre management. Chiar crezi că meriți titlul de doctor, deși nu ești decât un actor bun. Începi să crezi că trebuie ca lumea să privească în jos cînd vorbești tu, tu ești un mare erudit, nu?

O altă problemă de corupție, care privește tot învățământul universitar, este că la noi, concursurile pentru posturi vacante sunt concursuri cu dedicație. Oricine are un dosar corespunzător ar trebui să participe la examen. Se zice, nu? “mi-a scos post”, nu “s-a scos post”. E o chestie de mare corupție.

Profesorii țin pe lângă ei niște asistenți, plătiți mizerabil, puși să facă cafele și care trăiesc din promisiunea asta. Evident, când se scoate postul, e postul celui care a dus servieta.

La noi, concursurile de posturi vacante sunt tot una cu avansările. Oamenii ar trebui să avanseze altfel. Ar trebui să existe și o competiție adevărată. Dar e imposibil. E amuzant cînd toată lumea atacă plagiatele, or cei care sunt vocali pe această temă nu suflă o vorbă de a doua formă de corupție.

CONFLICTUL

Un coleg de-al meu, Andrei Rus, și cu mine ne-am lovit de un soi de autoritarism. Noi, colegii de pe treptele inferioare facem o cerere simplă: "domnul rector explicați-ne o decizie". Conducerea a reacționat urât: amenințări. Era o cerere complet banală și de aici bulgărele s-a rostogolit. O cerere a chemat amenințări și represalii. Întrucât mecanismul interior nu mai funcționa, ne-am publicat scrisoarea. Au devenit tot mai opăriți. S-a ajuns la proceduri disciplinare prin comisia de etică, soldate cu o sancțiune gravă și neargumentată: să i se desfacă lui Andrei Rus contractul de muncă. Apoi, s-a revenit, dar s-au comasat toate sancțiunile posibile. Noi nu ceream decît o explicație. În clipa în care am reacționat public, au vrut să ne expulseze.

Se temeau?

Înante de a se teme de ceva nu era o înțelegere a faptului că noi eram colegi, nu exista o înțelegere că dacă esti Rector trebuie să răspunzi de decizii, nu să le scuipi în cap colegilor. Nu era frică, se simțeau ofensați că cineva le-a cerut socoteală. Nu-s obișnuiți cu asta. Apoi au ieșit la iveală tot felul de alte lucruri. Am descoperit că actori, oameni importanți, făceau declarații șovine pe Facebook. Nu înțelegeau că a fi profesor respectat nu se potrivea cu legionarismul. Noi am operat cu bună credință. Cu cât semnalam mai multe astfel de nereguli eram tot noi sancționați, eliminați din fortăreață.

Metoda de predare anti-plagiat

Am mers pe cursuri structurate tot mai riguros cu discuții libere, cu un număr de texte obligatoriu de citit. Cu teste la intervale regulate, în care studentul să dovedească că a procesat un text, că se raportează personal la texte și filme. Rigoare, nu bătut câmpii.

Ce se perpetuează de la o generație la alta?

Nu au dispărut în provincie liceele bune. Au venit oameni cu educație peste medie, chiar din Alexandria, Turnu Severin. Au lecturi, obișnuințe de analiză-lectură critică a unui text, au trecut prin concursuri de debate care le-a dat noțiuni de argumentare. Dar mult mai mulți intră fără să scrie gramatical corect.

Apoi, sunt netreziți, nu-i interesează propriile drepturi, viața lor în facultate, tind să fie obedienți. Intră mult prea puțini cu reflexe de trouble-maker, mai ales într-o facultate creativă. Din liceu acceptă autoritatea, conformismul. Nu-s Gică-contra deloc în facultate.