Rapa Nui-Bucuresti: Victorie! Capatul lumii e al Marcelei

Postat pe Iulie 22, 2011 de Istodor

06.04.2011 – Rapa Nui – Santiago de Chile
Dimineata la ora 5, dupa un mic dejun cu biscuiti si ceai ,am plecat la aeroport, dar n-am inteles de ce tot cu doua ore inainte de decolarea avionului. Zborurile erau rare, decola un singur avion si nu era necesar atata timp pentru control si imbarcare. Am primit o completare a micului dejun de la barul aeroportului.

  • Din calatoria cu avionul la intoarcere imi amintesc doar figurile calatorilor, am recunoscut foarte multi dintre cei care au venit odata cu noi pe insula. Picioarele mele luau foc. Alifia folosita nu avea efect. Am reusit totusi sa vizionez filmul “Discursul regelui”.
  • In Santiago ne-a asteptat ghidul local. Am plecat direct la turul de oras pentru ca timpul era foarte limitat. A doua zi urma sa ne intoarcem acasa.
  • Orasul a fost infiintat in anul 1541 de catre Pedro de Valdivia. A fost numit capitala in 1818. Pana in 1880 era un oras mic cu Palacio de la Moneda si cateva biserici. Acum este unul din marile aglomerari urbane ale Americii de Sud, cu peste 7 milioane de locuitori (40% din populatia tarii). Drumul de la aeroport spre centru ne-a dezvaluit un oras nou, cu locuinte decente in zona periferica, cu blocuri moderne si vile frumoase in zona centrala. Se cunoste ca Chile este cel mai dezvoltat stat din America de Sud. Este un oras modern, inconjurat din toate partile de munti.
  • In zona centrala am vizitat Catedrala, Muzeul postal si am facut un tur prin fata Palatului Prezidential La Moneda, Palatului Parlamentului din Piata Armelor. Am intalnit gardieni calare si politisti insotiti de caini. Arsura de la picioare ma facea sa nu am chef de plimbare. Salvarea a venit insa tot de aici, de unde am cumparat o alifie care mi-a calmat durerea si senzatia de „flacara” de la picioare. Dupa ce am folosit-o si seara si dimineata mi-am asigurat linistea.
  • Am admirat orasul de pe dealul Cerro de Cristobal, aflat in parcul Metropolitan. Adevarata frumusete a orasului se vede de aici. Zeci de blocuri moderne si alte cladiri frumoase incanta privirea. Pe o culme mai inalta se afla o statuie a Fecioarei, dar nu a avut nimeni puterea sa urce inca cincizeci de metri pana la ea.
  • Popasul final l-am facut intr-o zona comerciala cu produse artizanale. Diverse produse vestimentare, ormamente precum si bijuterii executate manual, ne-au incantat privirea. I-am putut admira pe mesteri executandu-si creatiile. Oboseala insa isi spunea cuvantul, nu prea am avut chef de cumparaturi, dar am ramas cu o amintire frumoasa.
  • La intoarcerea la hotel unul dintre colegi ne-a oferit, celor trei doamne din grup, cate un trandafir, cumparat la o intersectie, de la un vanzator ambulant. Gestul lui a trezit invidia celorlalti colegi, care au vrut sa se revanseze invitandu-ne la cina. Cazarea am avut-o la acelasi hotel (ca in prima noapte) camerele erau un pic mai spatioase si drept recompensa pentru intelegere, firma de turism ne-a oferit o sticla cu vin rosu pentru fiecare camera.
  • Oboseala calatoriei si-a pus amprenta asa ca nu am dat curs invitatiei la cina. Am gustat un pic din vinul oferit si ne-am culcat. A doua zi urma calatoria finala de peste 36 de ore.

07.04.2011 – 08.04.2011- Santiago de Chile – Paris – Bucuresti

  • Calatoria se apropia de final. Dimineata am avut intalnire cu atasatul economic de la Ambasada Romaniei din Chile. Am discutat aproape doua ore despre posibilitatile de colaborare dintre firmele romanesti si cele chiliene. Am lasat pliante si am schimbat carti de vizita.
  • Pentru ca mai aveam o ora inainte de plecarea la aeroport, am mai colindat putin raioanele magazinului din fata hotelului. Am mai adaugat niste cadouri pentru copiii mei.
  • In drum spre aeroport am facut un popas la un magazin unde se vindeau obiecte de lapislazuli, o piatra semipretioasa de culoare albastra din care Chile detine cele mai mari zacaminte si de cea mai buna calitate. Bijuteriile care-mi placeau ( din aur cu pietre ) aveau preturi exagerate si nu m-au interesat. M-am multumit sa admir moaii, elefantii, pinguinii si diverse obiecte, care erau foarte frumoase. Am reusit sa fac si trei fotografii, dupa lungi rugaminti.
  • Calatoria pana la Paris a parut scurta, desi a durat peste 13 ore. Am vizionat cinci filme care m-au facut sa suport mai usor trecerea timpului.
  • La Paris am ajuns in jurul orei locale 12 si am stat in aeroport peste trei ore. Diferenta de fus orar ramasese de o ora, asa ca am ajuns la Bucuresti seara la ora 19. Cand am simtit pamantul sub picioare am respirat usurata. Eram acasa. Calatoria cu masina pana acasa nu a mai contat. Era vineri seara asa ca aveam timp de odihna.
  • Am ajuns acasa dupa ora 24 si toata familia m-a asteptat. Le-am impartit darurile dar impresiile puteau sa mai astepte. Nu ma gandeam decat la odihna.Eram treaza de peste patruzeci de ore.

Visul devenise realitate. Calatorisem la Capatul Lumii!

3 raspunsuri pentru Rapa Nui-Bucuresti: Victorie! Capatul lumii e al Marcelei

  1. Gheorghe Bejan a spus: Iulie 27, 2011 at 2:28 pm

    Eugen, scrie-mi, te rog.

  2. Catalin a spus: August 14, 2011 at 7:32 am

    Acum sase luni m-am mutat la Santiago de Chile. Este un oras incantator, pacat ca n-ai avut mai mult timp sa-l vizitezi! La fel si alte zone din Chile…

    PS: Cand mi se face dor de tara, citesc Catavencii si-mi trece :P

  3. forzabase a spus: August 25, 2011 at 3:51 pm

    buna ziua. forza base va saluta!… va asteptam in grupul nostru de pe fb si… rugaminte: daca aveti prieteni care credeti ca se vor simti ok in grupul nostru (Grupul FORZA BASE – http://www.facebook.com/groups/grupulforzabase/) nu ezitati sa-i adaugati… multumesc. (citeste si da mai departe)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>