11164181_10204215641530586_5680916269329082732_nSistemul. Ori continui și speri ca-n facultate să apară o formulă mai bună (profesori, lecții, plasament în meseria dorită), ori cauți o formulă competitivă internațional. Astăzi, poți intra în competiție, printr-un simplu click. Poți ajunge în Marea Britanie sau SUA, cele mai competitive sisteme de învățământ. Mai jos, o parte din interviul cu Lia Hancianu, manager Student Consulting. Lia îi ajută pe elevii români să ajungă în sisteme de învățământ calitativ superioare (modele, performanță, conectare cu realitatea socială). 

 

Acolo școala e marketing, vrea să atragă cei mai buni absolvenți. Recunosc, este o  afacere, dar una profitabilă. Studentul primește înapoi învățătură, metode noi de învățare, comuniune profesor-elev. Vorbeam cu un student din Olanda: "iar ne schimbă scaunele!" Comparativ cu străinătatea, în România se schimbă reformele și niciodată scaunele.

Mulți elevi vroiau să meargă la universități de top. "Student Consulting" a început prin a-i ajuta. Prin a le identifica calitățile, nevoile elevilor și cerințele universităților. Încurajator, nu?, cei cu care am lucrat, în vederea completării aplicațiilor, au fost acceptați.

O observație simplă: România universitară nu există în aceste topurile competivității.  Marea Britanie și SUA ocupă locurile principale. După 2007, elevii români nu au făcut neapărat o reacție negativă față de învățământul românesc, ci au descoperit prin internet că pot intra în competiție.

E foarte simplu să intri în competiția aceasta. Oricine accesează un top. Diferențele se observă între universitățile noastre și ale lor. Facilități moderne, laboratoare dotate. Numărul de profesori raportat la numărul de elevi. Flexibilitatea în alegerea cursurilor. În strainătate poți alege informatică și psihologie, de exemplu, ceea ce e imposibil în România.

Sigur, trebuie recunoscut și faptul că dincolo de a naviga pe Google, contează și deschiderea universităților din străinătate. Acestea sunt deschiși către studenți performanți din toată lumea. Mai mult, indicele de număr de internaționali este unul care contează în topuri.

Noi avem obsesia notei. În străinătate nu doar notele contează, ci mai ales activitățile extracuriculare, proiectele personale comunitare. Se intră printr-un cumul de astfel de indici. Ori, la noi este inexistentă instituția voluntariatului, ceea ce îngreunează procesul de completare a indicilor unui elev român. Voluntariatul se face formal sau deloc. De aceea, îi încurajăm pe elevi să ne întâlnească din clasa a zecea, a unspea, pentru a recomanda astfel de activități. La noi descoperirea "vreau afară" vine cu revelația "de ce să fac eu voluntariat?".

Școala altfel este un proiect prin care ar trebui să se deschidă apetitul către acest tip de voluntariat. Dar în majoritatea școlilor funcționează doar pe hîrtie. Nimeni nu-i îndrumă,  întreabă pe elevi, nu le arată utilitatea: a-i ajuta pe cei în suferință, și nici, dacă vreți, interesul: plecarea în străinătate.

Altă cerință a Universităților din străinătate este creativitatea, dezbaterea. Știm că sunt profesori care practică acest tip de cutumă, dar majoritatea spun: "eu spun-tu scrii". Ori, asta se vede în aplicatii. Elevul este incapabil, în anumite cazuri, să-și contureze identitatea. Se vede că nu-s creativi, nu au pregătirea necesară de a completa formularele necesare admiterii.

Noi aplicăm brainstorming-ul. Încercăm elevilor să le spunem că le suntem prieteni, le este greu să se relaxeze, fiindcă sunt obișnuiți cu alt stil. Le punem întrebări să vedem care este potențialul fiecăruia. Căutăm amprenta personală. Este calea cea mai lungă, dar pentru noi este cea onestă și performantă.

Sigur, problema este cînd se întorc. Cred că piața românească se va deschide cînd tot mai mulți tineri se vor întoarce acasă cu diplome. Astăzi este greu să acceadă cineva, în afara de multinaționale, în poziții publice sau joburi la privați.