Primele opt: de la "Jurnalul" lui Jeni Acterian la "Amazoanele" lui Babeți, de la "Patima" Constanței Ghițulescu la "Europa" lui Bogdan Murgescu + Mateiu Caragiale, Sadoveanu, Topîrceanu. Urmează: Iaru, Cărtărescu&co, Boia, Sorin Vieru&Terente Robert, Radu Anton Roman.

#ListaluiIstodor, fix acum două luni, a început să prețuiască și să pună cărțile românești la locul lor. Fac caz acum de acest lucru. În primul rând, am verificat. N-am luat-o razna - și, în plus, am redescoperit plăcerea scrisului. A trecut ceva timp de când n-am mai scris - și ce-am făcut? M-am întrecut în scris cu varianta acestei cărți, cea din 2012 - ebook-ul e aici - și cu autori cu stiluri, care mai de care mai libere.

O fandaxie de-a mea. În plină lume de cărți, modele, scriituri, să aduc și eu partea românească în competiție.

Nu, nu este naționalism și nici patriotism. Vreau să aduc spre judecată în 2016 cărți care generației mele, cea a Revoluției din 1989, ne-au mâncat sufletul, ne-au format gustul. Vă dați seama - trăiam chiar într-un turn de fildeș, închiși între anume cărți, dând examene din acele anume cărți și citind cărți interzise sub pecetea fricii și plăcerii deopotrivă.

Este o experiență pe care sper să n-o mai trăiască nimeni - dar este a mea, nu mă pot lipsi de ea. Ea m-a ratat și tot ea m-a înălțat. Iată argumentul meu inițial, povestea vieții mele ca o istorie a literaturii române. Iar de vrei să cumperi cartea mea, "101 cărți românești de citit într-o viață", ori cărțile puse în valoare de mine, nu uita că ele se găsesc la Librăriile Humanitas, cu discount de 20%, dacă spui librarului codul LISTAISTODOR.

Ce-a fost până acum pe #ListaluiIstodor:

CARTEA I / Jeni Acterian (1991): "Jurnalul unei fete greu de mulțumit"

Jeni Acterian - Jurnalul unei fete greu de multumitSimți în cuvântul ei din "Jurnal" cum palpită viața-n ea de femeie. Asta-i fata care zilnic vorbea filosofie și omenesc cu Eliade, Cioran, Dragomir, Ionescu, Țuțea, Ciulei. Iubea, mânca savarile, ieșea în iarbă verde, traducea, trăda. E deșteaptă-foc!

Carte tălmăcită de Ana Barton, scriitoare: "E un jurnal de viață în el, cu un spectaculos jurnal de lectură inclus. Și e scris atât de firesc, atât de «nici prin cap nu i-a trecut că va fi publicat vreodată», încât, pentru mine, e cea mai dragă carte de literatură subiectivă. De când am citit-o pe Jeni, nu mă mai plimb pe străzi, ci flanez. Întotdeauna flanez".

Textul integral: Jeni Acterian, "Jurnalul" Călătorie într-un suflet de femeie deșteaptă-foc.


CARTEA II / Adriana Babeți (2013): "Amazoanele. O poveste"

Adriana Babeti - Amazoanele-o-poveste_1_fullsizeParte feminină din orice om. Nu-i așa că-n diminețile de duminică, în care intră soarele-n tine și te pulverizează, îți vine să te urci pe-un cal și să te tot duci? Să te rupă câinii, să te prindă ghimpii, să te huiduie mahalaua - iar tu, parte feminină a oricărui om, să nu te oprești? Asta este cartea Adrianei Babeți. Studiu despre femeile-bărbat în care pulsează sângele dorului de ducă. Ăla care te face orb, care nu ține cont de nicio piedică. De prejudecățile secolelor prin care treci.

Carte tălmăcită de Cristina Bogdan, lector universitar și director al Departamentului de Științe ale Comunicării la Facultatea de Litere a Universității București: "Catalog al amazoanelor din felurite spații și epoci culturale, cartografie a unui continent imaginar (Amazonlandia), culegere de «biografii», poem în proză dedicat siluetei neînfricării, savant tratat despre arme și litere, scrisoare de dragoste către fiicele lui Ares și, în genere, către toate acele făpturi care poartă în ele, în doze diferite, mama, hetaira, amazoana și muza. În ton cu lista lui Istodor, iată o listă a posibilelor ferestre de lectură pe care le deschide o carte cel puţin la fel de curajoasă ca fiinţele cărora le restituie profilul. Regina amazoanelor (Adriana Babeţi) aşteaptă cu arcul încordat să înfrunte Eroul. Se vor găsi cititori care să accepte confruntarea?".

Textul integral: Adriana Babeți, Amazoanele. Despre cum privim femeile.


CARTEA III / Mihail Sadoveanu (1933): "Creanga de aur"

sadoveanuCoelho s-a născut mai întâi în Moldova. Se numea Sadoveanu. Cam așa poate fi scrisă istoria asta. Ca în "Alchimistul", Breb din "Creanga de aur" se ia după umbre și urme și comindă postiile lumii pentru a o înțelege. Este o carte bună pentru deliruri magico-dacice, dar și pentru brave "scaune la cap", care se delectează cu eroul cel mare al cărții, limba română - ea însăși uimită și plină de mândrie că se potrivește cu această inițiere.

Carte tălmăcită de Dacian Cioloș, prim-mininstru al Guvernului României: "Sursa ființei noastre este în conștiința continuă, fără început și fără sfârșit - «Creanga de aur» care crește peste Veac. Breb, magul din Munte, înțelege că pacea și sursa înțelepciunii nu trăiesc și nu dospesc în tumultul facerii lumești, ci în Dumnezeu de dincolo de lume, cel cu o mie de nume, o mie de forme, dar cu un singur adevăr. Numai cu această înțelegere lumea poate trăi pacea".

Textul integral: Coehlo de Moldova și Creanga lui de aur. Cartea iubită a prim-ministrului Cioloș.


CARTEA IV / Petre Ispirescu (1882): "Basmele și legendele românilor adunate din gura poporului".

petre ispirescu1Tinerețea mea fără bătrânețe - și a tuturor celor ca mine - asta înseamnă: creație și imaginație. O fantă în timp și spațiu, precum cea de pe Peronul 9¾ din Harry Potter; precum smârcurile din "Călăuza" lui Tarkovski. Dacă ai tăi au grijă de mintea ta, atunci nu te lași vreodată copleșit de smărcuri: mintea ta este într-o căutare de sens, n-ai teamă. Oricum moartea te așteaptă.

Carte tălmăcită de Cristina Terenche de la Actmedia.eu: "Petre Ispirescu a fost unul din autorii copilăriei mele. Basmul românesc, așa cum l-a transmis el în forma cultă, reușea să satisfacă nelimitata fantezie de copil și să meargă spre înțelesuri nebănuite, pe care numai ca adult le deslușeai (și atunci cu greu și din întâmplare). Îți dau ca exemplu basmul deja clasic «Tinerețe fără de bătrânețe și viață fără de moarte». Dacă în anii cruzi ai copilăriei mă captivau aventura și lupta dintre bine și rău, ani mai târziu am înțeles mesajul adânc al poveștii, și anume al concepției filosofico/mitologice privitoare la condiția omului în Univers și la cuplul viață-moarte. Ai fi bănuit așa ceva? Cred că acesta este și secretul atracției pentru basme, că descoperi de fiecare dată, și la orice vârstă, noi detalii de înțeles și de acțiune. De aceea recomand tuturor să ia din când în când în mână o carte de povești, ca să vadă că nimic nu e nou în lumea asta și că totul are o logică și o explicație îmbrăcată frumos.

Textul integral: Ispirescu - basmele care-au legănat generații. Căutarea însăși: să-ți faci acel tărâm în care să vânezi în pace sensuri, în care să te rătăcești după iepuri dați dracului.


CARTEA V / Mateiu Caragiale (1929): "Craii de Curtea-Veche"

Mateiu Caragiale - CraiiCauți o viață prietenia asta din "Craii de Curtea-Veche", cartea lui Mateiu Caragiale. Este drog, umbli bezmetic. Dă damblaua în tine. În vârtejul boemiei, într-o lume strâmbă, patru bărbați se întâlnesc, se respectă, se sfârtecă. Doar unul îi ascultă pe toți ceilalți și-așa iese cartea.

Cartea îi place Mădălinei Bubu de la "Alb", care spune că „cea mai frumoasă carte a literaturii române este a prieteniei”.

Textul integral: Craii lui Mateiu. Fermecătoare prietenie.


CARTEA VI / Bogdan Murgescu (2010): "România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)"

Bogdan Murgescu - România și Europa1Ca Roubini să prevadă criza, a fost nevoie de concluziile istoricilor pe crize și ascensiuni economice. Noi n-avem Roubini - avem Dăianu păcălit de Cristian Sima, numai și numai pentru că acceptăm vidul. Cartea lui Bogdan Murgescu este despre cum economia a făcut franjuri România, din zorii competiției până astăzi. O muncă titanică, pe înțelesul fraierului român.

Carte tălmăcită de Claudiu Crăciun, lector universitar: "Volumul lui Bogdan Murgescu este o istorie puţin exersată în spaţiul academic şi public românesc. Este o istorie lungă, din perspectiva convergenţei teritoriilor care au devenit ulterior statul naţiune România, cu un continent aflat într-o dinamică pe care nu a reuşit niciodată să o preia complet. România este nu comparată cu ţările sau imperiile la care s-a raportat ca model - Imperiul Austo-Ungar, Franţa, Germania - ci cu ţări semi-periferice precum Danemarca, Irlanda şi Serbia, cu care România a avut elemente în comun. Tipul acesta de istorie este rar pentru că este complicat. Trebuie ordonate şi conectate date din epoci şi contexte diverse, mereu schimbătoare şi rezistente la simplificările analitice. Deşi este în primul rând o istorie economică, este nevoie de un istoric dedicat pentru stăpâni volumul de date şi de un sociolog antrenat să le dea sens".

Textul integral: Cum economia a făcut franjuri România.


CARTEA VII / Constanța Vintilă-Ghițulescu (2015): "Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societarea românească (1750-1860)

patima-si-desfatare_1_fullsizeCe este "Patimă și desfătare?". O mașină a timpului cu numeroase arome și detalii. Nu-i muzeu: nu te poți abține, pui mâna. Mănânci la masa săracului, intri în sufrageaua bogatului, visezi ploaia cu cârnați. Suntem în secole trecute. Este vintage, este a la mode, cum se poartă cu ifose astăzi; practic, este lecția aceea de istorie care ți-a lipsit la școală și ai vrea s-o înveți mereu.

Carte tălmăcită de Alina Pavelescu, director adjunct la Arhivele Naționale: "O carte care te învață cât de mari sunt lucrurile mărunte: hrana pe săturate, cămașa curată, ciubotele noi la Paște, vinul crăiesc, «turta cu compot de poame ce să numește flan», amorul, spițerul și apa caldă”.

Textul integral: Lecția de istorie care ți-a lipsit la școală.


CARTEA VIII / George Topîrceanu (1920): "Balade vesele și triste"

George Topirceanu - Balade (Curtea Veche)"Musafiri la mine-n casă / fără să-i poftesc vreodată / Am un șoarec, doi păianjeni / și, din când în când, o fată". Care-i treaba cu poezia asta?, zici. Ce-i prostia asta? Uite cum e cu Topîrceanu: a scăpărat din banalul cel mai banal o poezie de râzi ca prostul. Te prinde și te întrebi: eu ce mă fac acum? Păi, te întreb, tu ce ești? Șoarecul, păianjenul sau fata? Orice alegere ai face ești prins - îți place.

Carte tălmăcită de Eva Stănescu, specialist HR: "Scriu: «Baladele» sunt vesele și triste precum zilele vieții mele. Citindu-le, am sentimentul că trăiesc în epoca bunicilor mei, când nu era... atâta grabă!!! Viața era «degustată», la fel ca dulceața de cireșe amare: întotdeauna nu mai mult de două lingurițe și, totdeauna, însoțită de un pahar cu apă foarte rece, provenită de la cișmeaua din curte, servite, amândouă, în gradinița casei bătrânești, în zilele toride de vară, la amurgul zilei. La fel ca viața, «curg» și «Baladele», mai «sprințare» sau cu «tristeți provinciale», cu «blesteme» sau greieri ce «ridic-un picioruș». Este gingășie, este milă, este umor, este cleveteală, este...viață normală, demult apusă. Citindu-le și știind că nu se va mai întoarce o astfel de epocă, mă cuprinde, încet, «o tristețe iremediabilă»!”.

Textul integral: Topîrceanu - Balade. Ce-i prostia asta?, îți zici. Râzi. Și-apoi vezi că ai râs de tine.


Sigur, un gând bun Librăriilor Humanitas, lui Bogdan Baciu, lui Silviu Lupescu și Claudiei Fitcoschi de la Editura Polirom, dar și Monei Dîrțu, care mă susține discret în această robinsoniadă.

#ListaluiIstodor e o campanie istodor.ro, continuarea proiectului editorial “101 cărți românești de citit într-o viață” (Polirom 2012; e-book-ul aici). Pe istodor.ro veți găsi, în fiecare săptămână, aventura mea cu una dintre cele 101 cărți. Argumentul pentru campanie, aici.

Librăriile Humanitas, care sprijină proiectul, i-au dedicat o pagină specială de unde puteți cumpăra, cu reducere de 20%, titlurile incluse în listă:

- reducerea este valabilă și pentru versiunile ebook

- discountul se aplică în coșul de cumpărături (cod cupon LISTAISTODOR)