Toma Pătrașcu: “Dumnezeu nu face nimic în timpul Festivalului Științei”

Avem a treia ediție a Festivalului Științei. Sînt de văzut dezbaterile privind Impactul schimbărilor climatice și descoperirea „Particulei lui Dumnezeu“.

Reporter: Ce va face Dumnezeu în timpul Festivalului?
Toma Pătrașcu: Ca, de obicei. Nimic...
Rep.: Faceți un scurt parcurs al oamenilor si ideilor pe care le aduce festivalul?
T.P.: La cea de a treia ediţie a Bucharest Science Festival ne vom concentra pe schimbările climatice. Încălzirea globală este o realitate, indiferent dacă sîntem gata să o acceptăm sau nu – fizica nu ţine cont de credinţe şi mituri! Trebuie să înţelegem consecinţele acţiunilor noastre, să le evaluăm şi, dacă nu ne plac rezultatele, să acţionăm. Să vă dau un exemplu de actualitate, valul de migranţi din Siria sau din Africa ce încearcă să patrundă in Europa. De citeva luni bune, presa vuieste, politicienii dau declaraţii furibunde, muritorul de rînd işi smulge părul din cap pe Facebook la gîndul "islamizarii" iminente. Ce se pierde din vedere este că cei 100 sau 200.000 de oameni care au pătruns anul acesta în Uniune sînt doar o picătură de apă în comparaţie cu ce se poate întîmpla în cazul unei crize globale cauzată de schimbarea climatului. În toată Siria trăiesc doar 18 milioane de oameni; pe de altă parte, numai într-o singură ţară - Bangladesh, cei obligaţi să plece în caz de creştere a nivelului apelor cu 1 metru depăşesc 30 de milioane! Si nu este singura potenţial afectată, mai avem şi India, mai avem şi întreaga Asie de sud-est, o serie de insule din Pacific... Vreau să subliniez un lucru: nu toate ţările vor fi afectate la fel, ba chiar unele pot beneficia de încălzirea globală! Gindiţi-vă la vastele regiuni nordice din Rusia sau Canada, acum aproape pustii şi neexploatate. Schimbarea climei nu este ceva per se bun sau rău; va fi doar o lume altfel. Civilizaţia umană nu va pieri; avem cunoştinţele şi capacitatea tehnică să facem faţă unei lumi mai calde cu 2, 5 sau chiar 10 grade în plus, dar cu ce costuri? Adaptarea este posibilă, dar costă. Costă bani, costă vieţi... Costa, oricum, mai mult decît ar fi nevoie să investim pentru stoparea emisiilor de gaze cu efect de seră. Este o decizie care tine de noi. La Festival participă o multitudine de personalităţi, de oameni de ştiinţă implicaţi în problematica schimbărilor climatice, de la biologul Gilles Boeuf, profesor la College de France și consilier științific pentru climat în guvernul francez sau istoricul elveţian Francois Walter, specializat în reflectarea climatului în arta, pînă la Frank Seifert din partea Agenţiei Spaţiale Europene, expert în sisteme spaţiale de observare a Pămîntului.
Rep.: Cum funcționează un om de știință în 2015? Vezi problema plagiatului, softului Volkswagen, etc.
T.P.: Un om de știință din România anului 2015 poate funcționa mai bine decît ne-am aştepta! Cel puţin în unele domenii, cu sprijinul Uniunii Europene, au început să se facă investiţii importante, de exemplu laserul de la Măgurele sau viitorul Centru Internaţional de Cercetări din Delta Dunării. Mult mai importantă însă, este posibilitatea de a circula, de a participa în mari proiecte internaţionale. Nu spun că e uşor, dar se poate! Ştiinţa a devenit o carieră atractivă în România!
Evident, mai sînt multe probleme de rezolvat, începînd cu învățămîntul preuniversitar şi pînă sus de tot, la fabricile de diplome. Ar trebui mai întîi să scăpăm de șleahta de oameni politici ce-și flutură făcăturile de doctorate pe post de titluri nobiliare; credeţi că astfel de oameni sînt interesaţi să promoveze educaţia sau cercetarea științifică?